DOCUMENTE PRIVIND DATAREA PRIMELOR Aネ櫓Zト3I

Istoria comunei Livezi se pierde テョn negura vremurilor. Numeroase izvoare istorice aratト cト odinioarト, pe aceste locuri, au trトナt oameniツ ca ネ冓 テョn alte pトビネ嬖 ale teritoriului ネ崙ビii noastre, care テョmpreunト plトノトヅesc istoria neamului romテ「nesc.

Odinioarト, pe teritoriul comunei Livezi de astトホi, au existat aネ册zトビi (sate) care au dispトビut, iar altele au continuitate pテ「nト テョn zilele noastre.

テ始 urma Legii administrative din 1864 se テョnfiinネ嫺azト pentru prima datト テョn ネ嫗ra noastrト, comuna, ca unitate administrativト. Pテ「nト la aceastト datト hrisoavele vorbesc de sate.

Menネ嬖onトノ primul document istoric: Hrisovul dat de Basarab cel Tテ「nトビ la 18 ianuarie 1480 care atestト existenネ嫗 satelor SPINENI (Spineani) ネ冓 Pテ3テIANII 窶 vechi ocine.( Spineni azi dispトビut)

Dupト cum reiese din acest document din anul 1480 (6988), Basarab cel Tテ「nトビ (ネ啼peluネ) 窶 voievod, テョntトビeネ冲e lui Ticuci ネ冓 fraネ嬖lor lui: Bran, Radu ネ冓 Pトフru mai multe sate ネ冓 ネ嬖gani, scutindu-i de toate slujbele ネ冓 dトニdiile.

Hrisovul domnesc din 24 aprilie 1484 Tテ「rgoviネ冲e (2) aratト cト: satele SPINENI, etc. sunt slobode de vinトビiciul domnesc.

Un alt document テョn care sunt atestate aceste sate, mai citトノ pe cel din anul 1502\7010 martie 9 Tテ「rgoviネ冲e (3):

Io Radu voievod ネ冓 domn... am dトビuit domnia.... acest hrisov....ツ preacinstitului Vlastelu al domniei mele Jupテ「n Radu ネ冓 fratelui sトブ Jupテ「n Pトフru ネ冓 cu fiii lor... ca sト le fie satele anume: Polovragii toネ嬖 ネ冓 Racoviネ嫗 toatト ネ冓 cu munネ嬖iツ anume: Prislopul ネ冓 Suharna ネ冓 Negoiu ネ冓 Bama toatト ネ冓 cu muntele sトブ Coasta ネ冓 Bora ネ冓 Mogoネ兮nii toネ嬖 ネ冓 cu muntele Pトビトトinosul ネ冓 ネtefトハeネ冲ii toネ嬖 ネ冓 Vトネenii ネ冓 cu muntele anume ネtefanul ネ冓 Curtea lui Vテ「lcan ネ冓 Budoi cu muntele sトブ ネ冓 a treia parte din Tereuja ネ冓 Vテ「rsトハeネ冲ii toネ嬖 ネ冓 Spinenii toネ嬖 ネ冓 Pテ「rテ「ienii toネ嬖 ネ冓 Scurta toatト ネ冓 Cトハeネ冲ii toネ嬖... pentru cト toate le sunt vechi ネ冓 drepte ocine.

Hamza Banul care s-a suferit ca sト intre alネ嬖 oameni strトナni テョn moネ冲enirea tatト-ni-sトブ, Hamza banul, ネ冓 au cumpトビat Stanciul ale lui dreapネ嬖, cテ「te au avut, fトビト de nici o sfialト ネ冓 au cumpトビat acest sat Spinenice scriem mai jos ネ冓 de la mumト-sa Capplea pe aceネ冲i numiネ嬖 bani care sト rトノテ「ie moネ冲enire ネ冓 sト nu vテ「nzト la alte pトビネ嬖 strトナne....

Documentul nr . 195 din martie 1629 prin care Alexandrul Coconul Voievod テョntトビeネ冲e lui Danciu Logofトフ din Pテョrテョieni ocini テョn Cテ「ineネ冲i, Spineni ネ冓 Pテ「rトナeni, precum ネ冓 ネ嬖gani, aminteネ冲e printre altele ネ冓 de satul Pleネ冩i.

La 6 iunie 1607, Hamza banul din Pテ「rトナeni, semneazト ca martor la mトハトピtirea din Cトネui (6).

La 15 mai 1615, pe un alt act de テョnネ嫺legere pentru stトパテ「nirea moネ冓ei jupテ「nesei (Gilort) semneazト Hamza din Pテョrテョieni ca martor (7).

テ始 mai 1595 (8), M. Viteazul, テョntトビeネ冲e lui Calotト clucer la Ireveネ冲i (Segarcea) moネ冓a cumpトビatト de la diverネ冓, printre care ネ冓 Hamza din Spineni, care-i vinde 100 stテ「njeni pentru 300 de aspri.

La 13 februarie 1599 (9) apare martor Hamza Postelnic din Spineni.

La 19 septembrie 1599 (10) Hamza din Spineni reapare ca martor.

La 25 iunie 1602 (11) Simion Movilト cトフre ... bani ai Craiovei, Hamza din Spineni, s-a jeluit de faptul cト a cumpトビat Calotト jumトフate din Sトネcuネ嫗 ネ冓 dupト moartea lui, sトフenii l-au pテ「rテ「t pe Pテ「rvul, cum ネ冓 lui Calotト, cト ar fi fost cu sila ネ冓 fトビト voia lor cumpトビarea.

La 27 mai 1603 (12) Radu ネ脇rban dト carte de テョntトビire lui Ghe. Comis pentru satul Coopトハei. Printre boierii jurトフori apare ネ冓 Hamza din Spineni.

La 11 aprilie 1609 (13) Radu ネ脇rban テョntトビeネ冲e mテ「nトピtirii Coネ冰na (Bucovトκ) satul Leamna, cumpトビat de la nepotul lui Hamza din Spineni.

La 19 august 1610 (14) Radu ネ脇rban テョntトビeネ冲e lui Gh. Comis satul Talpoネ. テ始tre boierii jurトフori apare: Hamza din Spineni ネ冓 Preda Postelnic din Zトフreni.

La 15 octombrie 1640 (7149) (15) Dumitru Corbeanu vinde, printr-un zopis, din moネ冓a sa Polovragi, boierilor Pテョrテョieni: Stanciul Postelnicul, Danciul Logofトフul ネ冓 Calotト Postelnicul.

Dupト mトビturia oralト a cetトκ嫺anului Dodoc Alexandru din Pテョrテョienii de Jos, s-a consemnat faptul cト Banul Amza a suportat ameninネ崙ビi, chiar cu decapitarea din partea stトパテ「nirii turceネ冲i din ネ啾ra Romテ「neascト, inclusiv ネ冓 satul Pテョrテョieni.

Pテ「nト la urmト, Hamza din Pテョrテョieni, se zice : cト fiind pテ「rテ「t la turci a fost prins ネ冓 luat de turci de la casele sale din valea Meriネ冰lui, テョncトビcat テョn car funebru cu patru boi negri ネ冓 dus la ネ亙ネ冲ov ネ冓 decapitat.

テ始 timpul lui Mihnea Vodト i s-a cerut un tribut de copiiiar domnul a dat poruncト lui Postelnic Danciu din Pテョrテョieni sト trimitト copii pentru ieniceri, iar acesta nu se supune.

Fiind urmトビit pentru trimiterea la テ始alta Poartト 窶 Danciu din Pテョrテョieni fuge peste munネ嬖, iar apoi prins ネ冓 decapitat de cトフre turci sau chiar de Mihnea Vodト.

テ始 mトビturiile scrise テョn acest zapis este ネ冓 popa Stanciul ot Pleネ冩i.Nu テョncape テョndoialト cト aici este vorba de Pleネ冩ii Vテ「lcei pentru cト boierii care mai iscトネesc sunt din satele vecine cu Pleネ冩i 窶 Zトフreni, Tetoi, etc.

Prin hrisovul din 15 iulie 1620, dat テョn Tテ「rgoviネ冲e, de Gavrilト Voievod, se face amintire de Hamza Banul din Pテョrテョieni... (16) jumトフate de peste tot hotarul ネ冓 cu vecinii ネ冓 cu tot venitul, pentru cト l-a cumpトビat de la Hamza Banul din Pテ「rトナeni ネ冓 de la fiii lui, anume Stanciul ネ冓 Danciul, pentru 30 000 de aspri gata ネ冓 iarトκ冓 a cumpトビat boierul domniei mele Paraschiv logofトフ niネ冲e ネ嬖gani anume.

La 23 aprilie 1623 (17) Tテ「rgoviネ冲e, Radu Mihnea テョntトビeネ冲e ocine テョn urma unor judecトκ嬖 テョn care cercetトビile au fost fトツute de 6 boieri, printre care ネ冓 Hamza Banul din Pテョrテョieni.

La 20 martie 1624 (18) apare ca martor, pe un act de vテ「nzare ネ冓 popa Stanciulツ din Pテョrテョieni.

La 14 iulie 1625 (19) Hamza din Pテョrテョieni, apare ca judecトフor pentru Miloネ.

La 10 august 1625 (20) Hamza banul din Pテョrテョieni apare テョn acel proces cu Miloネ.

De o mare importanネ崙 apreciem documentul nr. 182 din 1627 (7135) ianuarie 20, (21)prin care Alexandrul Coconul, voievod テョntトビeネ冲e lui Stanciu Postelnic, lui Calotト Logofトフ, satul Spineni, pe care ei l-au テョnfrトκ嬖t. Prin acest document se stabilesc mai tarziu, ネ冓 hotarele fostului sat Spineni, care azi a dispトビut, dテ「nd continuitate altor sate.

Din familia boierilor Pテ「rテ「ieni, un rol deosebit l-a avut Danciul, fiul lui Hamza Banul.Acesta a cumparatツ rテ「nd pe rテ「nd, テョn anii 1643-1645 partea de moネ冓e a fraネ嬖lor sトナ, Stanciul Postelnicul, ネ冓 Calotト Postelnicul ネ冓 astfel a devenit cel mai mare feudal de pe valea Olteネ孛lui, stトパテ「nind Polovragii テョn テョntregime. El este ctitorul principalal actualei mテ「nトピtiri Polovragi, unde este zugrトプit cu numele de jupテ「n Danciul Pテ「rテ「ianul vel Postelnic.

A deネ嬖nut funcネ嬖a de logofトフ pe la finele domniei a doua a lui Alexandru Iliaネ冓 (1629) ネ冓 テョn tot timpul domniei lui Matei Basarab (1632- 1654), mare sluger ネ冓 mare Postelnic sub Constantin Vodト Cテ「rnul, urmaネ冰l lui Matei Vodト in anul 1648.

Din diferite documente din 1629-1632, 20 octombrie 1636, 23 noiembrie 1643 テョl gトピim sub denumirea de logofトフul Danciul Pテ「rテ「ianu (26).

La 26 iulie 1646 este menネ嬖onat ca logofトフ de Mileネ冲i. Se bトハuieネ冲eツ cト prin cトピトフorie cu o boieroaicト din Mileネ冲ii de Amaradia, a adoptat acest nume. Tot ca logofトフ de Mileネ冲i vinde via cea mare de la Bujoreni (Vテ「lcea) lui Constantin Paharnicul, テョnainte de 23 ianuarie 1649 (8).

La 13 martie 1650, Danciul logofトフul Pテ「rテ「ianul din Mileネ冲i, dトビuieネ冲e ctitoriei sale 窶杜テ「nトピtirea Polovragi, partea sa din Budoiu, Tereuja, dijma din Mileネ冲i ネ冓 Mトネトテネ冲i, precum ネ冓 niネ冲e ネ嬖gani(27).

Tot ca logofトフ de Mileネ冲i, テョl gトピim pe Danciul Pテ「rテ「ianul テョn anul 1651, octombrie, ca ispravnic la zidirea bisericii Sf. Dumitru din Craiova, de cトフre Matei Vodト Basarab (28).

テ始 anul 1655, Danciul Pテ「rテ「ianul era mare postelnic, funcネ嬖e pe care a pトピtrat-o pテ「nト テョn anul 1658, cテ「nd a fost ucis de Mihnea Vodト.

Din cele arトフate mai sus, reiese clar cト satele SPINENI, Pテ3テIENI, ネ冓 altele menネ嬖onate テョn documente, fac parte din satele oltene ce au existat テョnainte de anul 1500.

Dacト se face amintire pentru prima datト de Spineni, Pテ「rテ「ieni, etc. テョn documentul din 18 ianuarie 1480, aceasta nu テョnseamnト cト a luat fiinネ崙 satul respectiv la acea datト. El poate avea o existenネ崙 anterioarト acestui document, chiar cu sute de ani.

Expresia: pentru cト le sunt vechi ocineネ冓 pentru cト toate le sテ「nt vechi ネ冓 drepte ocine, din documentul din 18 ianuarie 1480, 9 martie 1502, etc., confirmト aceastト ipotezト. Data documentarト dト doar certitudinea existenネ嫺i acestora テョn momentul istoric consemnat prin ea.

Doar existenネ嫗 acestor localitトκ嬖 strトプechi cテ「t ネ冓 a altora nu sunt atestate numai din documente parafate, ci ネ冓 din descoperiri arheologice sau monetare.

Astfel, テョn Oltenia romanト de D. Tudor aratト cト : Despre legトフurile economice ale triburilor dace din Oltenia cu lumea romanト, vorbesc テョnsト mai multe descoperiri monetare.

テ始 numeroase aネ册zトビi getice din Oltenia s-au descoperit ネ冓 se descoperト monede din primul secol al Erei Noastre.

Aici amintim descoperirea monetarト, テョngropatト テョnainte de cucerirea romanト テョn satul Pトビトブネ兮ni- Tina.

テ始 anul 1904 s-a descoperit un tezaur de monede republicane romane. P. Polonic a vトホut 104 bucトκ嬖. Harta rトピpテ「ndirii acestor tezaure aratト cト cele mai numeroase descoperiri s-au fトツut pe Valea Oltului, Jiului, Olteネ孛lui ネ冓 pe malul stテ「ng al Dunトビii. Acestea sunt ネ冓 drumurile comerciale de seamト pe care au putut circula negustorii mai テョnainte de cucerirea romanト, de-a lungul cトビora se gトピesc cele maiツ テョnsemnate aネ册zトビi tribale din a doua epocト a fierului.

Aceastト descoperire monetarト ne dovedeネ冲e cト pe valea Olteネ孛lui, テョn localitatea Pトビトブネ兮ni a existat o aネ册zare dacト, care a stabilit legトフuri economice ネ冓 comerciale cu negustorii romani.